Panzer's Blog

Just the usual nobody... and sometimes a blogger...

I got older

Mai Mult

Againts Chronos

Tempus fugit... Timpul trece. Trece prea repede și niciodată nu este destul. Ne place să credem, că trăim în secolul vitezei, ne place să credem, că avem destul timp. Cu toate, că  ne-am simplificat lucrurile şi stilul de viaţă cu mult, comparativ cu generaţiile anterioare, nu pot să observ ironia vieţii. Niciodată nu ne ajunge timpul pe care l-am câştigat. Aţi observat, cum întotdeauna suntem în criză de timp, cum întotdeauna suntem grăbiţi şi cum nu ştim ce să facem mai întâi, nu ştim în ce direcţie să o luăm. Tot timpul pe grabă, tot timpul în întârziere, amânam lucruri de pe azi pe mâine şi de pe mâine, mai departe şi totuşi nu ne ajungem cu timpul.

Când a fost ultima dată când ați realizat, că nu aveți nimic de făcut şi pur simplu, v-ați bucurat de timpul liber. Eu, unul nu-mi aduc aminte. În fiecare zi, parcă timpul se îngustează, se deformează, transformând o oră într-un minut, ca niciodată să nu-ți ajungă timpul, iar
 timpul liber nu mai există, devine încet, dar sigur un simplu concept, tot mai abstract. Ne organizăm timpul, ţinem orare şi agende, stabilim priorităţi, termene, dăți. Până la urmă pentru ce? Tot ducem lipsă de timp.

Şi cam acesta este adevărul. Alergăm grăbiţi spre autobuz sau metrou, ne crizăm atunci când întârzie sau se mişcă încet sau este trafic, ne verificăm ceasul din 5 în 5 minute( uneori devine un gest reflex, verificând ceasul cu fiecare minut care trece), ajungem aproape de întârziere la servici, muncim câte 10-12 ore pe zi, mâncăm toate tâmpeniile de fast-food( că este o masa rapidă, nu?), tot pe fugă, alergăm grăbiţi la facultăţi sau mastere, iar în criză de timp şi într-un final ajugem acasă şi constatăm câte lucruri mai avem de făcut şi cât de puţin timp mai avem la dispoziţie. Iar apoi, în următoarea zi, o luăm de la capăt. Cam acesta este ciclul modern de viaţă, criză permanentă de timp.
Mai Mult