Panzer's Blog

Just the usual nobody... and sometimes a blogger...

Inevitabil

Suntem inevitabila consecinţă, a propriilor greşeli. Încerc să-mi explic de ce întotdeauna ajungem să facem aceleaşi greşeli, să luăm aceleaşi decizii care duc la o nouă și inevitabilă greşeală. Este în natura umană? Este în fondul genetic? Sau este pur şi simplu este doar, condiţia noastră ca oameni să greşim la nesfârşit?

Luăm decizii care ne aduc suferinţă şi durere, creeăm mai multe probleme, decât rezolvăm şi cu toate că ne amăgim, că data viitoare vom lua decizia corectă sau vom acţiona în altă direcţie, ajungem inevitabil la acelaşi rezultat. Probabil că, trăim cu speranţa, că lucrurile nu se vor repeta din nou. Speranța...

Se spune, că nu moare niciodată. Speranța este cea care ne face mai puternici, ne face să ne adunăm forţele rămase şi să mergem mai departe, să lăsăm trecutul,  dar tot ea ne afectează alegerile şi deciziile şi lucrurile pe care încercăm să le lăsăm în trecut, în urmă. Și astfel, istoria se repetă iar, tu ajungi să te gândeşti că, mai bine părăsea şi speranţa, cutia Pandorrei.


Sau poate emoţiile şi sentimentele noastre ne blochează raţiunea şi rămânem să luăm acelaşi decizii pe care am decis să le evităm. Sau poate, că trăim în trecut şi ne stabilim standardele şi aşteptările la lucruri care trebuie să rămână uitate și nu facem pasul mai departe la "Şi ce-ar fi dacă". Poate din frica, de necunoscut sau obişnuiţă, rămânem în acealaşi orizont care se repetă. Trăim blocaţi în aceeaşi peşteră a condiţiei noastre, fără să sesizăm exteriorul sau poate că inconşitent nu vrem să-l sesizăm.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu